|
|
Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Invierii Domnului Iisus Hristos 2007
† T E O C T I S T
DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR,
MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,
LOCŢIITOR AL CEZAREEI CAPADOCIEI,
ŞI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
IUBITULUI NOSTRU CLER, CINULUI MONAHAL
ŞI DREPTCREDINCIOŞILOR CREŞTINI,
HAR ŞI PACE DE LA DUMNEZEU-TATĂL,
IAR DE LA NOI, ARHIEREASCĂ BINECUVÂNTARE
Iubiţi Părinţi, slujitori ai sfintelor altare,
Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,
Hristos a înviat!
Pe drept cuvânt ziua aceasta a învierii Domnului, atât de dorită de creştinătate, este numită de preaînţelepţii alcătuitori de cântări bisericeşti: "aleasă şi sfântă zi, împărăteasă şi doamnă, al praznicelor praznic şi sărbătoare a sărbătorilor". Ea întrece în strălucire dumnezeiască orice altă sărbătoare, prin frumuseţea prăznuirii şi prin bogăţia adevărurilor mântuitoare pe care ni le revarsă în suflete. Cerul şi pământul împreună se bucură astăzi, îngerii şi oamenii se veselesc pentru că, sfărâmând porţile iadului, din mormânt a înviat Hristos, şi duşmanul cel mai mare al omului, moartea, a fost biruit. Înviind Iisus, "pârgă celor adormiţi" (1 Cor. 15, 20) am primit încredinţarea că şi noi, împreună cu El, vom birui moartea şi vom deveni părtaşi ai vieţii celei veşnice şi ai împărăţiei lui Dumnezeu. Praznicul de astăzi al Învierii Domnului ne revelează esenţa însăşi a credinţei noastre: nădejdea de a fi împreună cu Dumnezeu, de a fi părtaşi vieţii Lui celei veşnice. Aceasta ne-o arată Însuşi Mântuitorul Hristos, Care la Cina cea de Taină din foişorul mare, aşternut de ucenici, după ce i-a privit cu duioşie, le-a zis: "Cu dor am dorit să mănânc aceste Paşti cu voi mai înainte ca Eu să pătimesc" (Lc. 22, 15).
Ce înseamnă, oare, acest dor al lui Hristos? Oamenii sunt cuprinşi de dor atunci când simt absenţa persoanei dragi, când trăiesc golul lăsat în suflet de absenţa acesteia, aducând-o însă prin iubire în memorie, făcând-o prezentă într-un anume fel. Dorul exprimă nevoia după celălalt, dorinţa de a petrece timpul împreună cu cel îndrăgit. Dorul este legat, aşadar, de iubirea profundă pentru cineva. Numai în măsura în care iubim şi simţim lipsa celuilalt, ne este dor de el. Cine nu-l doreşte pe celălalt este lipsit de iubirea izvorâtă din Dumnezeu şi se înstrăinează. Aşadar, înălţimea iubirii şi, deci, a dorului ne-o descoperă Dumnezeu, Care, lăsând cele nouăzeci şi nouă de oi în munţi, a coborât după oaia cea pierdută, adică după firea noastră omenească, pe care aflând-o în starea de suferinţă şi durere, a luat-o pe umerii Săi, a făcut-o a Lui adică, şi a readus-o la frumuseţea cea dintâi. Aceasta pentru că "cine iubeşte nu sfătuieşte numai, nu îndreaptă, nu pedepseşte, ci ia asupra sa greşelile celui iubit de el. Iubirea e participare la viaţa celuilalt, ieşire din noi înşine, jertfă" 1. Aşadar, acel dor al Domnului Hristos înseamnă dorinţa de a fi şi a rămâne împreună cu apostolii. Şi nu a spus simplu: "am dorit", ci "cu dor am dorit", arătând prin aceasta dragostea neţărmurită faţă de ucenici şi negrăita preţuire a celor cu care se afla la Cina cea de Taină.
»» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos 2006
† T E O C T I S T
DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR,
MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,
LOCŢIITOR AL CEZAREEI CAPADOCIEI
ŞI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
IUBITULUI NOSTRU CLER, CINULUI MONAHAL
ŞI DREPTCREDINCIOŞILOR CREŞTINI, HAR ŞI PACE
DE LA DUMNEZEU-TATĂL, IAR DE LA NOI,
ARHIEREASCĂ BINECUVÂNTARE
"Şi Cuvântul trup S-a făcut şi S-a
sălăşluit întru noi; şi noi am văzut
slava Lui ca pe slava Unuia-Născut
din Tatăl, plin de har şi de adevăr".
(Ioan 1, 14)
Iubiţi părinţi slujitori ai sfintelor altare,
Dreptmăritori creştini,
Prin acest cuvânt pastoral, închinat Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Taina cea necuprinsă de minte şi de cuvânt şi sărbătoarea împărătească atât de iubită de poporul nostru, vă adresăm dintru început o seamă de chemări, care ne-au mângâiat auzul în zilele postului pregătitor, spre bucuria înnoirii şi sfinţirii legilor firii şi a sufletelor dreptmăritorilor creştini. Să le ascultăm, cu emoţie, încă o dată: "Să se veselească toată făptura, că, iată, Ziditorul Cel mai înainte de veci Se naşte în Betleem, Prunc văzut cu trup, şi este înfăşat în scutece Cel Ce dezleagă, ca un iubitor de oameni, legăturile greşelilor noastre" 1. "Tineri, binecuvântaţi-L, preoţi, lăudaţi-L, popoare, preaînălţaţi-L întru toţi vecii" 2.
»» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Invierii Domnului Iisus Hristos 2006
Învierea Domnului, înnoirea vieţii noastre
Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului, 2006
† T E O C T I S T
DIN MILOSTIVIREA LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR,
MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,
LOCŢIITOR AL CEZAREEI CAPADOCIEI
ŞI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Iubitului nostru cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini, har şi pace de la Dumnezeu-Tatăl, iar de la noi, arhierească binecuvântare
"Cel ce răstignire ai răbdat şi moartea ai stricat şi ai înviat din morţi, împacă viaţa noastră, Doamne, ca un singur Atotputernic".
(Din Stihirile Învierii)
Iubiţii mei fii şi fiice duhovniceşti,
"Hristos a înviat!"
Vreme potrivită este astăzi, ne cheamă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca toţi să strigăm cele spuse de fericitul David: "Cine va spune puternicele fapte ale Domnului, cine va face ca toate laudele Lui să fie auzite?" (Ps. 105, 2). Că, iată, ne-a venit sărbătoarea cea dorită şi mântuitoare, ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, temeiul păcii, pricina împăcării, încetarea războaielor, călcarea morţii, înfrângerea diavolului" 1. "Pentru aceste binefaceri veşnice Fiul Celui Preaînalt S-a făcut pentru noi Dumnezeu între oameni - tâlcuieşte Sfântul Vasile cel Mare - , pentru trupul cel stricat Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit între noi; cu noi, cei nerecunoscători, Binefăcătorul; la cei ce locuiesc în întuneric, Soarele dreptăţii; pe Cruce, Cel fără prihană; în moarte, Viaţa; în iad, Lumina; pentru cei căzuţi, Învierea" 2.
»» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Invierii Domnului Iisus Hristos 2005
Iisus cel inviat, Calator impreuna cu noi
Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al Cezareei Capadociei si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
-- Veniti de luati lumina!
"Sa ne curatim simtirile si sa vedem pe Hristos stralucind cu neapropiata lumina a Invierii" (Din Cantarile Invierii)
Iubiti parinti slujitori
ai sfintelor altare,
Dreptmaritori crestini,
Aceasta inaltatoare chemare ne indreapta luarea-aminte ca Sfantul si Marele Post al Pastilor, insotit si de faptele iubirii crestine, constituie drumul de intoarcere a noastra prin pocainta la Tatal nostru cel Ceresc, din cel mai indelungat si dureros surghiun - cel prin care au fost indepartati de la plinatatea si bucuria vietuirii paradisiace, de la fericita vedere a stralucirii luminii Fetei lui Dumnezeu. De aceea ne-am si rugat, cu smerenie, la inceputul acestei sfintite calatorii duhovnicesti: "Daruieste-ne si noua, nevrednicilor, Doamne, desfatarea postirii, precum lui Adam raiul, odinioara, si a ne indulci sufletul din toate poruncile Tale, Dumnezeul nostru, si a ne feri pururi de rodul pacatului, ca sa ajungem cu bucurie la patima Ta, cea de pe Crucea purtatoare de viata" 1. Ne este necesara aceasta "desfatare a postirii" si darul de "a ne indulci sufletul din toate poruncile" dumnezeiesti, intrucat stramosii neamului omenesc nu s-au invrednicit de bucuria ascultarii de Dumnezeu. Pe buna dreptate ne invata Sf. Vasile cel Mare ca: "Daca Eva ar fi postit si n-ar fi mancat din pom, n-am fi avut trebuinta de postul de acum." »» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos 2005
† TEOCTIST
Din milostivirea lui Dumnezeu
Arhiepiscop al Bucureştilor,
Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitor al Cezareei Capadociei
şi
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Iubitului nostru cler, cinului monahal
şi dreptcredincioşilor creştini, har şi pace
de la Dumnezeu-Tatăl, iar de la noi,
arhierească binecuvântare
"Doamne, Dumnezeul puterilor,
întoarce-ne şi arată-Ţi faţa
şi ne vom mântui". (Ps. 79, 7)
»» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos 2004
Adresata clerului, cinului monahal si dreptcredinciosilor crestini :
"Ca bucuria Mea sa fie intru voi" (Ioan 15, 11).
Data in Resedinta Sfintei Patriarhii, cu prilejul Sarbatorii Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, anul mantuirii 2004
Iubiti parinti slujitori ai sfintelor altare,
Dreptmaritori crestini,
"Nu va temeti. Ca, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; ca in cetatea lui David vi S-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul" (Luca 2, 10-11).
Cu aceste cuvinte de "bucurie mare" ne intampina pe toti marea si sfanta sarbatoare a Nasterii Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Daca aceasta vestire a ingerului Domnului a avut atunci darul nu numai sa-i smulga pe blanzii pastori din infricosarea in care i-a invaluit stralucirea slavei ceresti, ci si sa sadeasca in inima lor curata curaj, intelegere si hotarare ca sa urmeze lumina stelei, sa auda melodiile cetelor ingeresti, si sa fie primii care se inchina Pruncului Iisus, cu atat mai mult aceasta "veste de bucurie mare" trebuie sa ne patrunda si pe noi acum, cand auzim cat de staruitor ne cheama insasi Sfanta noastra Biserica prin cantarile ei inspirate de Duhul Sfant si prin frumusetea batranelor, dar totdeauna tinerelor noastre colinde stramosesti. Se cuvine sa pretuim acest fapt ca pe o marturie a iubirii lui Dumnezeu fata de noi si fata de omenirea de pretutindeni, iubiti parinti slujitori si frati crestini, caci Dumnezeu ne-a Invrednicit sa ne regasim sufleteste in aceasta biserica, asemenea Betleemului, spre a ne bucura si in acest an de revarsarea in suflete a harului si a luminii celei neinserate prin Intruparea Fiului lui Dumnezeu si a salasluirii Lui "intre noi" (Ioan 1, 14). De altfel, nici n-am putea impiedica dorinta de a calatori cu gandul nostru pe aceasta cale spre Betleem pentru a intra si a ne inchina cu evlavie in acel spatiu smerit al "pesterii" in care a rasarit "Soarele dreptatii". Sfintii imnografi ai cantarilor sarbatorii au numit pestera "darul lumii si al creatiei", participand astfel la implinirea venirii pe pamant a Fiului lui Dumnezeu. Aceasta implinire o vestea cu sute de ani inainte Sf. Proroc Isaia, cand, inspirat de duhul Sfant, scria: "Ca Prunc ni S-a nascut, Fiu, si ni S-a dat, a Carui stapanire Si-o poarta pe umar; si numele Lui se cheama: Inger-de-mare-sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie" (Isaia 9, 5).
»» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Invierii Domnului Iisus Hristos 2004
Iisus cel Înviat, Calator împreuna cu noi
Iubiti parinti slujitori ai sfintelor altare,
Dreptmaritori crestini,
Desi, coplesiti de multe necazuri ale vietii, Sfânta Înviere ne cheama la bucuria cea sfânta, la bucuria care ramâne si va ramâne în sufletele noastre pururi. Sa ascultam, deci aceasta chemare a Sfintei Învieri, auzind mereu cântându-se "Sa ne curatim simtirile si sa vedem pe Hristos stralucind cu neapropiata lumina a Învierii" (Din Cântarile Învierii).
Aceasta înaltatoare chemare ne îndreapta luarea-aminte ca Sfântul si Marele Post al Pastilor, însotit si de faptele iubirii crestine, constituie drumul de întoarcere a noastra prin pocainta la Tatal nostru cel Ceresc, din cel mai îndelungat si dureros surghiun - cel prin care au fost îndepartati de la plinatatea si bucuria vietuirii paradisiace, de la fericita vedere a stralucirii luminii Fetei lui Dumnezeu. De aceea ne-am si rugat, cu smerenie, la începutul acestei sfintite calatorii duhovnicesti: "Daruieste-ne si noua, nevrednicilor, Doamne, desfatarea postirii, precum lui Adam raiul, odinioara, si a ne îndulci sufletul din toate poruncile Tale, Dumnezeul nostru, si a ne feri pururi de rodul pacatului, ca sa ajungem cu bucurie la patima Ta, cea de pe Crucea purtatoarea de viata" 1 . Ne este necesara aceasta "desfatare a postirii" si darul de "a ne îndulci sufletul din toate poruncile" dumnezeiesti, întrucât stramosii neamului omenesc nu s-au învrednicit de bucuria ascultarii de Dumnezeu. Pe buna dreptate ne învata Sf. Vasile cel Mare ca: "Daca Eva ar fi postit, si n-ar fi mâncat din pom, n-am fi avut trebuinta de postul de acum." 2
»» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Invierii Domnului Iisus Hristos 2003
Lumina vietii
Prea Fericitul Patriarh Teoctist
Iubitii mei fii si fiice duhovnicesti,
Cat este de sfant si prea luminat, cu adevarat, acest Praznic de mantuire in care Lumina cea fara de ani, din Mormant, tuturor a stralucit! Ridica imprejur ochii, Prea Sfanta noastra Biserica, Maica cea duhovniceasca a poporului roman, si cu adanca si sfanta duiosie priveste si vezi ca, iata, au venit si te inconjoara fiii si fiicele tale ca niste faclii de Dumnezeu luminate, de la Apus si de la Miazanoapte, de la Mare si de la Rasarit, urmand ingerilor purtatori de lumina si impreuna cu acestia, intr-un glas marturisind, canta: "Astazi este mantuirea lumii, fiindca a inviat Hristos, ca Cel Atotputernic, si tot neamul omenesc l-a luminat, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le!" Lumineaza-te si cu negraita bucurie, bucura-te si te veseleste acum si in veci, ca slava Domnului peste noi, slujitorii si fiii tai, a rasarit! »» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos 2002
Intruparea Domnului, viata si sensul redate lumii
Al vostru parinte duhovnicesc, pururea rugator pentru toti, Teoctist Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane
Iubiti fii si fiice duhovnicesti,
"Cu noi este Dumnezeu, intelegeti, neamuri, si va plecati" (Iasaia 8, 8-9). Acesta este cel mai inaltator indemn pe care ni-l da Sfanta noastra Biserica astazi, cel care l-a inspirat pe imnograful cantarilor Nasterii Domnului sa exprime lumina bucuriei acestei sarbatori astfel: "Veseliti-va, dreptilor, ceruri, bucurati-va, saltati, muntilor, caci S-a nascut Hristos. Fecioara sade asemuindu-se Heruvimilor, purtand in brate pe Dumnezeu-Cuvantul intrupat. Pastorii slavesc pe Cel nascut; magii aduc daruri Stapanului; ingerii canta si zic: Cel ce esti neajuns, Doamne, slava Tie". Cu astfel de vestiri ne intampina, in aceste zile scaldate in lumina Betleemului, si nepretuitele noastre colinde. In modesta pestera din preajma Betleemului o vedem cu ochii mintii pe Preacurata si Sfanta Fecioara Maria tinand la pieptu-I preasfant pe Pruncul Iisus, "Dumnezeu cel mai inainte de veci" (Ps. 54, 21). »» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Invierii Domnului Iisus Hristos 2001
Lumina lumii
Al vostru parinte duhovnicesc, iubitor si pururea catre Prea Sfanta Treime rugator, Teoctist, patriarhul Bisericii ortodoxe romane
- Iubiti parinti slujitori ai sfintelor altare, Frati si surori in Domnul Hristos, "Hristos a inviat!"
Iata, a venit la noi praznicul cel dorit si mantuitor, ziua Invierii domnului nostru Iisus Hristos temeiul pacii, pricina impacarii, nimicirea mortii, infrangerea diavolului". Cu aceste cuvinte intampina Sfantul Ioan Gura de Aur aceasta "Sarbatoare a sarbatorilor", care revarsa bucurie si lumineaza cu nadejde vie sufletele noastre.
Pentru a ne apropia de intelegerea acestei taine, trebuie sa ne indreptam gandul la iubirea lui "Dumnezeu, care in Rai a luat tarana din pamant, a plasmuit-o cu mainile Sale, a insufletit-o cu suflarea Sa, a cinstiti-o cu chipul Sau si l-a facut pe om. Omul, sus pe Golgota, L-a facut pe Dumnezeu fara chip, fara suflare, tot plin de sange, tot plin de rani, L-a pironit pe cruce". Asadar, nu putem cunoaste grozavia pacatoseniei omenesti decat privind la grozavia celor patimite de Fiul lui Dumnezeu, Cel intrupat din milostivire pentru fiecare dintre cei ce s-au nascut si se vor mai naste in aceasta lume, zidita prin El. Caci, daca Hristos, Domnul si Dumnezeul nostru, a patimit de bunavoie chiar din partea omului asemenea lucruri cumplite pentru a-l dezrobi si vindeca pe acesta, cumplit trebuie sa fi aratat si sa arate chipul spiritual al omului cazut in pacat. »» continuare | Pastorala PFP Patriarh Teoctist la sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos 2000
Iisus - Calea, Adevarul si Viata noastra
† Teoctist,
din milostivirea lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane
Iubitului nostru cler, cinului monahal si dreptcredinciosilor crestini, har si pace de Dumnezeu-Tatal, iar de la noi, parinteasca binecuvantare
Iubiti Parinti, slujitori ai Sfintelor Altare, Dreptmaritori crestine si crestini
Este pentru noi un adevarat dar dumnezeiesc si marturie vie a iubirii lui Dumnezeu faptul ca ne-am invrednicit sa sarbatorim si in acest an - 2000, Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos. Se cuvine, mai inainte de toate, sa-I multumim din tot cugetul nostru, ca prin nesfarsita Sa iubire de lume si de fiecare dintre noi ne fac partasi bucuriei slobozirii neamului omenesc din robia pacatului si a mortii. Suntem chemati, drept aceea, sa slavim si sa cantam impreuna cu ingerii, in aceste clipe de descoperire a tainei celei din veci ascunse: "Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoie" (Luca 2,14). Suntem chemati la partasia bucuriei si a primirii luminii celei vesnice a Betleemului, de care are atata nevoie omenirea si noi insine, cand cutezam a trece pragul dintre milenii. Ca in fiecare an, aceasta sarbatoare ne cheama sa ne indreptam gandul catre acelasi oras sfant, al descoperirilor celor mai presus de cuvant, ca oarecand blanzii pastori din preajma lui si inteleptii Rasaritului, martori ai stelei calauzitoare si pilde de credinta si de evlavie (Sf. Ioan Gura de Aur, cuvantari la praznice imparatesti si la sfinti). Impreuna cu pastorii, ei, magii, au vazut aievea implinite cuvintele lui Isaia prorocul: "Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu..." (Isaia 7,14). "Prunc tanar, Dumnezeu cel mai inainte de veci", cum spun si cartile noastre bisericesti. »» continuare | Cuvânt adresat elevilor şi profesorilor de Prea Fericitul Patriarh Teoctist cu prilejul deschiderii noului an şcolar 15 septembrie 2006
LUMINA ŞCOLII
"Precum mlădiţa nu poate să aducă
roadă de la sine, dacă nu rămâne în
viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi
în Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi
mlădiţele." (Ioan 15.4-5)
Iubiţi elevi şi distinşi dascăli,
Cinstiţi părinţi ai tinerelor vlăstare,
Începutul unui nou an şcolar reprezintă un moment de însemnătate excepţională, nu numai pentru tineretul şcolar, ci şi pentru părinţii şi educatorii lor, precum şi pentru întreaga societate. »» continuare |
|
