Patriarhul Teoctist
   Patriarhul Teoctist :: Prima Pagina       Patriarhul Teoctist :: email: contact@Teoctist.info   
Foto: Dinu Lazar
» Mitropolia Basarabiei


» Mitropolia Basarabiei - istoric

» 2 aprilie 1992 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

» 9 aprilie 1992 - Comunicatul Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

» 1 septembrie 1992 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

» 19 decembrie 1992 - Act patriarhal şi sinodal al patriarhiei Române, privind recunoaşterea reactivării Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi pe stil vechi, cu reşedinţa în Chişinău

» 20 decembrie 1992 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

» 24 decembrie 1992 - Scrisoarea Sanctităţii Sale Alexei II către Prea Fericitului Patriarh Teoctist

» 29 decembrie 1992 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist adresată domnului Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova şi domnului Andrei Sangheli, prim-ministru al guvernului Republicii Moldova

» Ianuarie 1993 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist adresată Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe surori

» 19 mai 1993 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II


(sursa: Adevarul despre Mitropolia Basarabiei, Patriarhia Romāna, Bucuresti, 1993)


» MitropoliaBasarabiei.ro



Romania Mare

 

29 decembrie 1992 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist adresată domnului Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova şi domnului Andrei Sangheli, prim-ministru al guvernului Republicii Moldova

STIMATE DOMNULE PREŞEDINTE, STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU,

Date fiind neînţelegerile privind reactivarea Mitropoliei istorice a Basarabiei, fapt care a generat reacţii neaşteptate din partea conducerii Republicii Moldova, precum şi învinuirile nedrepte aduse Sfântului Sinod şi Patriarhiei Române, şi anume: «lipsă de stimă faţă de conducerea Moldovei» sau «Patriarhia Română a contribuit, prin acţiunile date, la dezmembrarea teritorială a Republicii Moldova» (Discursul D-lui Preşedinte Mircea Snegur în Parlamentul Moldovei, din 24 dec. 1992), mă simt dator, în baza răspunderii pe care o am ca Patriarh, adică aceea de părinte duhovnicesc al românilor ortodocşi de pretutindeni, să fac câteva precizări pentru lămurirea situatiei în cauză.

Încă din primele veacuri ale creştinismului, Bisericile Ortodoxe de pretutindeni se organizau în Biserici nationale, etnia sau neamul fiind o realitate dată, asa cum ne arată canonul 34 apostolic, care prevede ca episcopii fiecărui neam să aibă un Intâistătător (cap spiritual) al lor, pe care să-l consulte, iar acesta să hotărască împreună cu ei lucrurile mai importante. Acest principiu canonic fundamental în conducerea bisericească ortodoxă s-a perpetuat de-a lungul istoriei, în ciuda tendinţelor imperiale de hegemonie romano-bizantină sau de altă natură, şi el este valabil şi azi în toate Bisericile autocefale, care nu fac abstracţie de realitatea istorică a unui popor sau neam. Aşa se explică faptul că, în majoritatea cazurilor, însăşi titulatura oficială a Bisericilor Ortodoxe autocefale conţine numele etniei sau neamului pe care il slujeşte Biserica respectivă, de pildă: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă a Georgiei (Gruziei) etc. De aceea, pretenţiile unei patriarhii ortodoxe a unui neam sau popor anume de a stăpâni peste ortodocşi de alt neam, care au propria lor patriarhie, sunt necanonice si nedrepte, fiind motivate secular-politic, nu spiritual pastoral.

Chiar şi în momentele dramatice când, datorită vitregiilor istoriei şi poftei unui neam de a stăpâni alte neamuri, unele popoare ortodoxe au fost invadate, cucerite şi obligate să accepte noi graniţe si formaţiuni statale, iar alte grupuri naţionale să emigreze şi să se stabilească în alte ţări, principiul Bisericii neamului a rămas valabil. Ca atare, creştinii ortodocşi despărţiţi de marea majoritate a fraţilor lor s-au constituit în comunităţi bisericesti în diaspora, păstrând legătura canonică şi spirituală cu Biserica mamă a neamului din care se trag.

Asa de pildă, ortodocşii sârbi, bulgari, ruşi, greci, armeni, arabi etc. din Europa Occidentală, America şi Australia ţin canonic, în mod firesc, fiecare de Patriarhia neamului lor. De aceea, şi românii ortodocşi din Statele Unite ale Bisericii şi Canada, organizate în Arhiepiscopia Ortodoxă Română de la Detroit, precum şi românii ortodocşi din Franţa, Germania, Italia, Elvetia, Anglia, Suedia, Belgia, Olanda, Spania şi Austria, organizate în Arhiepiscopia Ortodoxă Română de la Paris, ţin legătura canonică şi spirituală cu Patriarhia Românâ, ca de altfel şi românii ortodocşi din statele vecine Serbia şi Ungaria.

Rare a fost excepţiile când s-a încălcat acest principiu al Bisericii neamului, iar credincioşii de drept ai acesteia au fost incorporaţi în sânul Bisericii Ortodoxe a statului cotropitor sau au trecut sub alte jurisdicţii decât cea a Bisericii mame.

Istoria n-a reţinut însă vreodată măcar un singur exemplu ca vreun stat liber şi democrat din lume să se opună acestui principiu canonic ortodox şi să considere comuniunea de credinţă cu fraţii de neam de acasă ca act ce ar duce la dezmembrarea teritorială sau ar atenta la stabilitatea statului şi a ordinii de drept.

Oblăduirea canonică şi binecuvântarea de reactivare a Mitropoliei Basarabiei au fost acordate de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la cererea delegaţiei ortodoxe din Republica Moldova, întrucât s-a considerat că, din punct de vedere canonic, această binecuvântare de la un for tutelar canonic superior este necesară recunoaşterii de către Guvernul Republicii Moldova a Statutului Mitropoliei, care i-a fost prezentat spre aprobare cu mult timp înainte. Eparhia Chişinăului de sub jurisdicţia Patriarhiei Ruse avea o astfel de binecuvântare şi Oblăduirea canonică, necesară oricarei unităţi bisericesti ortodoxe canonice, care nu este recunoscută la nivel mondial ca fiind auto-cefală.

După cât cunoastem, există, de altfel, şi alte confesiuni creştine care sunt organizate şi functionează in Republica Moldova, depinzând canonic de o autoritate bisericească din Româinia, aşa de pildă romano-catolicii, care depind canonic de Episcopia RomanoCatolică din Iaşi.

Oricum, noi considerăm că actul săvârşit de Patriarhia Română nu atentează cu nimic la integritatea teritorială a Republicii Moldova, nici la independenţa sa statală, mai ales că Patriarhia Română a fost cea dintâi care s-a adresat tuturor Bisericilor Ortodoxe surori din lume, altor Biserici, precum şi organizaţiilor creştine internaţionale ca să intervină pe lîngă guvernele lumii in favoarea recunoaşterii independenţei Republicii Moldova. Şi a făcut aceasta fiind convinsă că săvârşeşte un act de dreptate şi de adevăr. Iar in cazul de faţă, când a binecuvân- tat reactivarea Mitropoliei Basarabiei, Biserica noastră, fiind acum liberă, de asemenea, nu-şi putea trăda vocaţia şi responsabilitatea sa sfântă de mamă spirituală a românilor ortodocşi şi nu putea întoarce spatele fiilor ei duhovniceşti care doreau să intre in legătură canonică şi spirituală nemijlocită cu Biserica Mamă a neamului românesc. Nu duh de stăpânire şi nici dorinţă de câştig urât, ci grijă părintească am vrut să arătăm prin ceea ce am făcut. Pe de altă parte, în scrisoarea pe care noi am trimis-o recent Sanctităţii Sale Patriarhului Alexei II al Rusiei, am precizat că Actul patriarhal şi sinodal de reactivare a Mitropoliei Basarabiei nu exclude posibilitatea ca Patriarhia Moscovei să-şi menţină jurisdicţia canonică peste credincioşii ortodocşi ruşi din Republica Moldova, iar noi rămânem in continuare dispuşi pentru dialog şi relaţii frăţeşti cu Patriarhia Rusă.

De altfel, cele două Patriarhii, prin cooperare şi grijă pastorală cornună, ar putea contribui la intărirea Ortodoxiei in Republica Moldova, pe plan pastoral şi educativ, mai ales acum, când prozelitismul eterodox printre ortodocşi este în creştere în toată Europa răsăriteană.

Cu speranţa că aceste precizări vor contribui la schimbarea imaginii pe care Conducerea Republicii Moldova şi-a făcut-o în aceste momente despre Patriarhia Română, respectuos Vă atragem rugămintea să faceţi ceea ce vă stă in putinţă pentru ca să inceteze calomniile şi persecuţiile împotriva clericilor şi mirenilor care voiesc restabilirea comuniunii cu Biserica neamului şi să le acordaţi cadrul legal de exercitare a dreptului fundamental al libertăţii de conşiinţă şi de cult.

Asigurîndu-Vă de acelaşi respect şi preţuire pe care Vi le-am arătat şi atunci când ne-aţi vizitat la Bucureşti, rugăm pe Bunul Dumnezeu să vă dăruiască sănătate deplină şi ajutor mult în lucrarea de mare răspundere pe care o aveţi ca preşedinte de stat.

Sărbători fericite şi ani multi fericiţi şi binecuvântaţi !

TEOCTIST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE


 | Fotografii: Dinu Lazar